Blogul importpieseauto.ro

Cum verific o masina second hand?

Articolul este destul de lung, aşa că puneţi mâna pe o ţigară (dacă fumaţi), un pahar de suc şi înarmaţi-vă cu răbdare. Ghidul reprezintă exact ce şi cum aş verifica eu la o maşină SH. Orice adăugire şi/sau observaţie sunt bine venite.

Am tot bătut la pas târgul din Vitan in fiecare duminică de vreo 2 luni încoace şi m-am gândit să scriu un ghid de verificare a unei maşini la mâna a doua. Văzând câţi vin să-şi cumpere o maşină alături de nevasta care ţine banii în poşetă şi poşeta cu ambele mâini, dar fără un mecanic sau o cunoştinţă care se se mai şi priceapă, mă apucă nervii. Adevărul că un cumpărător hotărât şi cu banii-n buzunar se cunoaşte de la o poştă.

Referitor la „marfa” din târg, sunt şi maşini bune în Vitan, destul de puţine, dar sunt. Majoritatea au câte ceva de ascuns şi mulţi nu văd acele defecte, care nu de puţine ori pentru mine erau evidente. A nu se inţelege greşit: oamenii nu vedeau acele defecte, nu incape vorba că le vedeau dar le acceptau pentru un preţ mai mic. Nici eu nu m-am dat in lături să-i cumpăr prietenei mele un Seat Leon din Germania, bătut de o ploaie cu piatră. După o evaluare la faţa locului, am ajuns la concluzia că merită luată, reparaţia in România neavând cum să se ridice la peste 1.000 de Euro cât era diferenţa faţă de un alt Leon din acelaşi an, cu aceleaşi dotări, dar nelovit de piatră.

Am să vă spun ce urmăresc eu când verific o maşină la mâna a doua. De cele mai multe ori nu mai ajung cu ea intr-un service strict pentru verificare, ci doar atunci când trebuie schimbat uleiul sau altceva. Dacă nu sunteţi siguri pe voi sau pe mecanicul care v-a însoţit în târg, mergeţi neaparat şi la service pentru o verificare. Nu-mi venea să cred când vedeam oameni care plecau cu maşină din târg fără să meargă cu ea. Nu faceţi asta, maşina ar putea avea şi caroseria strâmbă şi să nu observaţi sau să sară din viteză şi nu aveţi cum să aflaţi decât după ce aţi semnat actele. Repet: nu cumpăraţi o maşină inainte să de o probă pe drum. O femeie o luaţi de soţie doar că arată bine, după 5 minute de când aţi cunoscut-o? Nu. Dacă da… „s-oţie” Dumnezeu!

Am să “vorbesc” punctat, pentru a putea fi urmărit mai uşor şi pentru a putea adăuga ulterior ceva ce aş fi putut omite.

Exterior:

1. Prima dată mă uit la anvelope şi la caroserie. Dacă maşina are 4 anvelope de 4 mărci diferite sunt 95% şanse ca acea maşină să fie cam varză. Nimeni care are grijă de o maşină nu-şi va monta 4 anvelope diferite.
Verific vizual să nu fie urme de vopsire sau de chituire în primul rând pe aripile spate (nu sunt prinse in şuruburi ca cele din faţă şi de aceea sunt mai greu/costisitor de înlocuit, lumea preferând să le îndrepte) şi apoi pe uşi. Culoarea trebuie să fie uniformă pe toate părţile caroseriei, o uşă mai lucioasă denotă faptul că a fost vopsită mai de curând spre exemplu.

Poziţionându-mă la un unghi de cca. 45 de grade faţă de suprafaţa verificată pot vedea dacă există acele mici valuri ale caroseriei, care nu sunt altceva decât chitul aplicat şi finisat prost. Toate elementele trebuie să fie “la linie”, orice neregulă/distanţă depistată la îmbinările dintre uşi sau portbagaj şi aripi să vă dea de gândit. Tot legat de liniile caroseriei, trebuie avut în vedere că aici putem compara partea dreaptă cu cea stânga şi invers, orice distanţă mai mare la una din îmbinările caroseriei ascunzând un posibil accident pe acea parte.

2. Trec apoi la verificarea geamurilor şi a altor piese, să văd dacă acestea corespund anului de fabricaţie indicat in actele maşinii sau de către vânzător. Toate geamurile au o cifră care atestă anul in care au fost fabricate, ceva de genul “. . . 4“, patru putând să însemne şi 1994, dar şi 2004. Analizaţi poza de mai jos.
Dacă acea cifră este alta decât cea a anului de fabricaţie este clar că acel geam a fost schimbat. În cazul in care vânzătorul vă spune că maşina este “din 2004″ sau “model 2004″, iar toate geamurile sunt inscripţionate cu “. . . . 3” inseamnă că anul fabricaţiei acelei maşini este clar 2003, NU 2004. Poate să fie model 2004, dar cu siguranţă este fabricată în 2003.

3. Deschid capota şi verific cu atenţie diferite capace pentru a vedea data fabricaţiei. Pe toate trebuie să apara un cerculeţ mic, care conţine câteva cifre şi o săgeată in mijloc. De obicei, la stânga şi la dreapta acestei săgeţi se află scris anul de fabricaţie, iar la vârful ei este indicată luna fabricaţiei. Verific interiorul capacului de la spălătorul de parbriz, cel de la ambele faruri şi capacul de la bazinul servodirecţiei. In caz de accident frontal grav, acestea cu siguranţă au fost inlocuite. Aproape orice piesă din material plastic are inscripţionat anul de fabrciaţie.

Poză a capacului de la lichidul de spălare parbriz:

Tot la capitolul an de fabricaţie pot fi verificate şi toate centurile de siguranţă. In caz de răsturnare acestea probabil au fost înclouite. Metoda e aceeaşi, ele fiind inscripţionate pe plasticul care intra in prinderea de podea şi pe eticheta de la baza fiecărei centuri.

Poză a centurii de siguranţă:

4. Tot la capitolul compartiment motor verific îmbinările caroseriei, să nu aibă îndoituri sau suduri, altele decât cele in puncte, aşa cum se fac în fabrică. Îmbinări ale caroseriei importante sunt in partea faţă şi la baza parbrizului, înspre motor.
Tot aici inspectez vizual si eventualele scurgeri de ulei de la motor si de la cutia de viteze. Nicioadată nu mi-a plăcut să văd un motor proaspăt spălat sau dat cu silicon, deşi pe mulţi am văzut că îi încântă.

5. Când am indoieli cu privire la integritatea caroseriei, trag puţin de chederele montate pe aceasta, la fiecare uşă. Dacă maşina a fost lovită lateral sau răsturnată şi apoi reparată, cu siguranţă voi găsi indicii acolo.

Interior:

6. Aici se vede de cele mai multe ori adevăratul număr de kilometri ai maşinii. Mă uit la cât este de tocit volanul, cauciucul de pe pedale şi schimbătorul de viteze. Dacă acestea sunt roase, iar vânzătorul spune că maşina are kilometrajul real de 60-70.000, minte. Dacă schimbătorul de viteze şi eventual cauciucurile de pe pedale se pot schimba uşor, cu volanul este mai greu/costisitor, mai ales dacă are şi airbag. Atentie la volanele care au pe ele manşon de piele sau cauciuc. Mai mult ca sigur volanul este extrem de uzat.

7. De asemenea, la maşinile ale căror instrumente de bord sunt prinse în şuruburi şi la care a fost umblat, se pot observa zgârieturi pe aceste şuruburi.

8. Dacă scaunele sunt acoperite cu huse, nu mă sfiesc să le dau la o parte, mai ales cea de la şofer, pentru a inspecta îmbrăcămintea scaunelor.

9. Mă uit atent în tot interiorul, feţe de uşi, plafon, plasticele de pe stâlpi, pentru a observa ceva în neregulă (îmbinări prost făcute, mizerie etc.).

10. In portbagaj dau mocheta la o parte şi inspectez panoul spate, cel pe care de obicei vin montate stopurile (pe capacele acestora puteţi aplica din nou punctul al III-lea). Acolo verific integritatea tablei şi a sudurilor. De asemenea, arunc o privire şi la roata de rezervă pentru a vedea cât este de uzată şi in ce stare este janta respectivă. Când cineva doreşte să repare o maşină accidentată nu se dă în lături de la a scădea costurile cu orice preţ, asta însemnând să folosească roata de rezervă bună pentru a o monta pe maşină, iar pe cea lovită s-o arunce în locul ei.

Actele:

Dacă maşina e ok şi v-aţi hotărât să o cumpăraţi, cereţi actele pentru verificare.

11. Verificaţi cu atenţie actele de provenienţă ale maşinii, inclusiv confruntând seriile trecute in acestea cu cele poansonate pe motor şi caroserie. Orice ştersături sau mâzgălituri nu sunt acceptate nicăieri.
Dacă maşina provine din-afara ţării, cereţi fără nici o jenă cartea de service a maşinii (pe lângă actele menţionate mai sus). O maşină „curată” o are întotdeauna. Nu că nu s-ar putea realiza o asemenea carte de service, din cunoştinţele mele costă undeva in jurul a 20-50 de Euro, dar e şi mai bine dacă o are, să o puteţi verifica. Acolo sunt trecute toate reviziile şi intervenţiile in service, dar mai ales kilometri din bord la data fiecărei intervenţii.

Notă:

Deşi din poze reiese că maşina ar fi fabricată în 2003, ceea ce este perfect adevărat, scumpul nostru R.A.R. consideră că maşina in cauză a fost fabricată in 2004, lucru evidenţiat de cei de la R.A.R. şi in carte de identitate a vehiculului. De ce? Am să vă spun de ce, deşi nu este o regulă care să se regăsească in toate cazurile. Totuşi, s-ar putea să vă confruntaţi cu această situaţie şi maşina pe care urmează să o cumpăraţi/înmatriculaţi să “întinerească” cu 12 luni, ceea ce vă pune în avantaj la o eventuală revânzare.

Este vorba de cea de-a VIII-a cifră de la dreapta la stânga, din seria caroseriei (sau VIN – clic pentru detalii). In cazul de faţă ea este “4″, deci anul de fabricaţie “scos” de R.A.R. este 2004:

In loc de încheiere,

Nu vă bucuraţi când vedeţi o maşină foarte lustruită la interior, cu aşa numitul interior „farmacie”. La fel şi cu motorul dacă este extrem de curat ascunde defecte (scurgeri de ulei la motor sau cutia de viteze, scurgeri de antigel etc.), dintre care unele pot fi foarte costisitor de remediat.

Toată verificarea, deşi poate părea de lungă durată, nu depăşeşte 15-20 de minute. Şi credeţi-mă, merită aceste minute. Vă pot scuti de multe probleme ulterioare.

Și încă un lucru FOARTE important: NU vă sfiiți să verificați mașina de față cu proprietarul. Sunt banii voștri, nu ai lui, așa că sub nici o formă nu vă rușinați să vă uitați la toate detaliile de mai sus.